MISIUNEA BERTHELOT
Jean Noel Grandhomme, istoric, profesor la Universitatea din Strasbourg
"Generalul Berthelot reunea in persoana sa cele ami frumoase calitati ale sufletului francez.
Inflacarat in sentimente, metodic in actiune, spirit ponderat si tenace in decizii, a fost prietenul de nepretuit al Romaniei, in zilele bune ca si in cele rele
Participarea sa la reconstructia armatei romane, sfaturile sale intelepte, competente si dezinteresate, marea afectiune pe care a aratat-o Romaniei i-au dat un loc in galeria binefacatorilor ilustri ai natiunii si i-au creat in randurile armatei si ale poporului o popularitate dintre cele mai emotionante"(Constantin Kiritzescu, « La Roumanie dans la Guerre Mondiale »)
Berthelot si primele elemente ale misiunii tranziteaza Anglia, Norvegia, Suedia pentru a traversa frontiera rusa la Tornio, in Finlanda (alti ofiteri debarca ulterior la Arkhangelsk, pe tarmul marii Albe). Sosesc la Petrograd in noaptea de 8 spre 9 octombrie 1916. Berthelot trece apoi prin CQG armatei rusela Mohilev pentru a-i transmite discret tarului Nciolae II gravele motive « care obliga Rusia sa sara in ajutorul Romaniei » Generalul Alexeiev, seful statului major general, i se pare insa putin favorabil prezentei franceze in regiune si ii declara fara ambiguitate : « Romania se apara pe Siret ! »(asadar la nord de Bucuresti, romanii si francezii fiind invitati explicit sa abandoneze fara lupta capitala)
Berthelot trece frontiera romana la 16 octombrie la Ungheni, intampinat de Bratianu in acesti termeni : « Fiti binevenit, domnule general ! Salut in dumneavoastra, daca acceptati, pe seful statului major al armatelor romane ! » Insa Berthelot declina aceasta onoare- care l-ar fi facfut sa isi asume greselile déjà facute inainte de sosirea sa – si isi rezerva simplul rol de consilier. La Iasi, primirea este inca si mai calduriasa : »Suntem bombardati cu flori » - povesteste el…(…)
Generalul face imediat o prima evaluare a mijloacelor militare romane : "Cu siguranta, soldatii par buni, sau in orice caz incercati, scrie el in Jurnal. Insa comandamentul lor este de o extraordinara slabiciune ".
Berthelot isi consolideaza mai intai autoritatea, indepartandu-l pe atasatul militar, locotenbent-colonelul Despres, ale carui functii le ,preia. In schimb, isi apropie alti ofiteri ai legatiei Frantei, in special pe sublocotenentul Robert de Flers(celebru scriitor in viata civila) si pe capitanul Luynes, descendent al uneia din cele mai mari familii din Franta(…)
Berthelot ia fara sa mai astepte cateva masuri de salvare si castiga « imediat asupra comandamentului romanesc ascendentul necesar », constata contele de Saint Aulaire (ministrul Frantei la Bucuresti) Se duce in fiecare dimineata la raport, la rege, propune decizii care sunt imediat adoptate fara discutie si pe care generalul Iliescu, seful statului major general de facto le transmite mai departe sefilor de corp. Adopta propunerile lui ,Belloy, care scria la 140 octombrie : »In afara de trimiterea imediata de intariri ruse, singurul remediu ar fi, daca mai este timp, prezenta a numerosi ofiteri francezi in randul trupelor ». Asa se face ca seful de escadron Marie primeste comandamentul efectiv al artilerieicorpului 1 de armata in timpul bataliei de la Predeal, si ca alti ofiteri incadreaza diferite mari unitati, cu ordin din partea lui Berthelot de a fi prezenti « acolo unde vor fi lovituri de incasat ». Aceste eforturi nu sunt insa suficiente pentru a salva o situatie déjà compromisa5…)
Linia de aparare ruso-romana se stabileste pe Siret, asa cum dorea Alexeiev.
La 20 ianuarie 1917, inaltul comandament german din Romania va da ordin soladatilor sai sa se cantoneze in defensiva. Un frig continental se instaleaza peste tara, frig ce decimeaza trupele obosite, de o parte si de alta, de cinci luni de campanie. Frontul nu se mai intinde decat pe 130 de km, aparat de aceasta data de importante forte rusesti . In cursul luptelor din 1916, 50 000 de soldati romani au fost ucisi, 80 000 raniti si 110 000 facuti prizonieri
Reorganizarea armatei romane
Statul continua sa existe, de bine de rau, in Moldova, cu capitala la Iasi.Dupa pericolul constituit de puterile centrale se profileaza altul : Ferdinand I, sustinut cu tarie de Berthelot di de Saint Aulaire, refuza o evacuare completa a armatei nationale in teritoriile rusesti. Suveranul se teme de o satelizare pur si simplu a tarii sale de catre marele imperiu vecin
Inca de la inceputul lui decembrie 1916, Berthelot a fost insarcinat in mod oficial cu reorganizarea unitatilor retrase de pe front. Necesitatea unei unificari a comandamentului este evidenta, urmare a dezastrelor suferite. Regele este numit comandant sef al armatelor de pe frontul ruso roman, avandu-l ca adjunct pe generalul Sakharov, caruia ii revine in fapt adevarata conducere a operatiunilor.
Berthelot devine « inspector general al armatei romane », respectiv consilier personal si foarte ascultat al suveranului. La adapost, in reduta moldava,adevarata munca de reconstructie nu poate incepe decat in primavara lui 1917, dupa o iarna grea marcata de dezastrul cauzat de tifos, de frig si de foamete(…)
In octombrie 1916, Falkenhayn ironiza : »Berthelot e grozav, dar daca nu aduce 500 de tunuri grele, nu ne este teama de el ». Problemele materiale se afla in fapt in inima tuturor problemelor. Noua armata romana este asadar echipata de catre Franta si intr-o masura mai mica de Marea Britanie, Rusia si Italia. Comenzile sunt centralizate la Paris, sub directia colonelului Rudeanu,insa Berthelot pastreaza un drept de control asupra ansamblului pentru a evita risipa cauzata de bulimia unora dintre militarii romani(…)
Relatiile franco-romane in cotidian
Fara sa cadem in excesele hagiografiei dintre cele doua razboaie,putrem afirma ca relatiile intre ofiterii francezi si camarazii lor romani sunt marcate de respect si adesea de afectiune reciproca. Sigur, generalul Averescu, comandantul armatei a 2-a, l-a pizmuit in,totdeauna pe generalul Berthelot pentru ca i-a luat primul loc, iar francezii stigmatizeaza adesea nonsalanta si ineficacitatea multora dintre militarii romani, insa dorinta de a lucra impreuna domina. Ofiterii romani, constienti de intarzierea lor, se inroleaza in scoala francezilor, caliti in luptele de pe Marna si de la Verdun. Pentru a da colaboratorilor lui Berthelot o mai mare greutate in fata romanilor si mai cu seama a rusilor, unde regulile de avansare nu sunt aceleasi, se obisnuieste sa li se atribuie grade fictive « cu titlu roman » : in felul acesta eficientul colonel Petin devine general de brigada (…)
Reconstructia, arma cu arma
In cadrul misiunii, toate armele si cea mai mare parte a serviciilor sunt reprezentate : infanterie, artilerie, cavalerie, geniu, intendenta. Ofiterii detasati in regimente si in statele majore in timpul campaniei raman pe loc pentru a conduce operatiunile de reorganizare. Soldatii romani sunt initiati in manuirea mitralierei de sublocotenentul Boyet. Instructorii francezi ii formeaza de asemenea in lansarea grenadelor. Serviciul de automobile este creat de capitanul Tatur. Capitanii Chevanne si Richemond, pe de o parte, de Champgrand pe de alta, sosesc in Romania cu un grup de autotunuri si altul de automitraliere ; capitanul Savoyen conduce serviciul de munitie ; locotenentul Bernier este adjunct al centrului de recrutare. Berthelot creaza scoli pentru ofiteri si subofiteri. Centrul de elevi ofiteri de infanterie este condus de seful de batalion Bretereche de Menditte.
Cavaleria este restructurata de seful de escadron Vaulchier, inspector al armatei. Un mare efort este facut pentru artilerie : locotenent colonelul Steghens creaza o adevarat artilerie grea(cu o scoala la Tecusi), cera care s-a aratat defectuoasa in 1916 ; o misiune de instructie de tunuri de 155 este trimisa din Franta sub comanda capitanului Lavignon.Steghens( si apoi locotenent colonelul Vouillemin) asigura de asemenea functiile de inspector general al armatei. El instaleaza o scoala de artilerie la Vaslui. La capatul catorva luni,si gratie de asemenea aportului rusesc, 50 de baterii de artilerie sunt operationale, bine instruite, insotite de aviatia de reglaj.Locotenent colonelul Fain se ocupa de fabricarea si aprovizionarea cu munitie
Berthelot doteaza de asemenea armata romana cu baterii de 58 de transee. Capitanul Cholet devine inspector al materialelor de razboi.
Sub comanda colonelului Ungerer, inspector al lucrarilor tehnice, diferite specialitati de geniu sunt de asemenea invatate in Romania. Seful de batalion Cholesky reorganizeaza integral serviciul geografic, locotenentul Daubian-Delisle pe cel de cifru, seful de batalion Filuzeau pe cel de telegrafie, capitanul Pincemin pe cel de TSF ; locotenentul Philippon creaza un serviciu de razboi chimic. In sfarsit, Milan Stefanik, faimosul nationalist slovac, ofiter in armata franceza, pune bazele serviciului meteorologic roman.
Misiunea aeronautica
Numerosii naviatori si mecanici trimisi in Romania formeaza o adevarata misiune in interiorul misiunii. Ei au fost precedati de locotenentii Chambe si Lareinty-Tholozan, sositi la Bucuresti in august 1916, cu cateva zile inainte de intrarea Romaniei in razboi. Parcul aeronautic roman este cvasiinexistent, compus abia din doua duzini nde aparate in stare de a se ridica de la sol, intre care 6 de antrenament, restul de observatie si de bombardament si nici unul de vanatoare(…)
Franta consimte la un efort considerabil pentru crearea unei aviatii performante, capabila sa faca fata germanilor, austriecilor si bulgarilor. Celulele (carlinga) si motoarele avioanelor sosesc in containeresi sunt montate pe loc de specialisti extrasi din uzinele franceze. Scoala de pilotaj de la Cotroceni este evacuata la Tecuci, apoi la Barlad si in sfarsit la botosani ; cea de onbservatie este instalata la Vaslui (unde este de asemenea invatata fotografia aeriana)
Primele avioane de vanatoare echipate cu mitraliere Hotchkiss, zboara pe cerul romanesc in cursul iernii 1916-1917. Materialul trimis din Franta permite echiparea a 6 escadrile Farman de cate 8 avioane, trei de vanatoare Nieuport de cate 10 avioane, una de Caudron de 6 avioane si una de bombardament la mare distanta Breguet-Morane de 8 avioane. Aceste escadrile franco-romane, uneori echipate cu piloti rusi, constituie ilustrarea cea mai concreta a fraternitatii de arme intre aliati. (…)
Misiunea medicala
Medicii francezi, dar si cativa brfitanici, rusi, elvetieni si americani, aflati sub contract cu guvernul roman isi desfasoara talentele si ingrijesc ranitii, in special in lupta impotriva epidemiilor, carora le platesc un greu tribut(…)In urma lor, o foarte importanta misiune militara medicala franceza, care lucreaza in stransa colaborare cu doctorul Ioan Cantacuzino, fost director general al serviciului de sanatate, este compusa din 162 de ofiteri(intre care numerosi medici si chirurgi) sau personalitati civile, 10 sub ofiteri, 60 de infirmiere civile si militare. Comandati de catre medicul principal Coullard, directorul serviciului de sanatate, avandu-l ca adjunct pe medicul Gauthier, membrii acestei lucreaza in numeroase spitale, la Braila, Galati, Pascani, Piatra Neamt, Dorohoi, Bacau, Husi, Roman, Botosani, Ghindigeni, ca si in nulmeroase dispensare si spitale din Iasi. Tehnici de varf sunt utilizate in Romania, propagate de misiunea doctorului Lancien, de misiunea radiologica, de misiunea Dehelly ( care invata metoda Carrel de tratare a ranilor), gratie de asemenea prezentei oculistilor Dantrelle, Faure Baulieu, Offret, a neurologului Devaux, a doctorului Sorel(creator al ortopediei moderne)
